Lorelei’s laws

8941f46a3c2292e5628573bbd83bbb0d

Dintr-astea întâmplate, recuperate și reîmpărtășite vouă:

1. Dacă mai e o singură pată de gheață în orașul ăsta de 228 km pătrați fii sigur că vei aluneca pe ea. Nu contează că peste tot e uscat și țipă solul după o picătură de apă, tu vei găsi o bucată de gheață și vei da cu parte dorsală de pământ indiferent cât de bombat sau nu îl ai.

2. Te hotărăști să începi dietă de luni. Cei din jurul tău vor începe neapărat și ei o dietă. De duminică.

3. Urmărești chestii prin magazine, vin reducerile și arată bine tare la jumătate de preț. Bineînțeles că vei găsi ultimul articol din ceea ce vroiai și BINEÎNȚELES că va avea un defect și ți se va duce tot cheful de orice.

4. Dacă vrei sa mergi într-un loc, la vreun eveniment și e vorba despre niște locuri limitate, desigur că ultimul bilet îl va achiziționa cel din fața ta.

5. Te îndrepți către un magazin și pe lângă, în, sub, deasupra lui întâlnești silfide, slabe, slabuțe, slăbănoage. Când intri și-ți place un produs, vei găsi XS-uri, S-uri dar pe M-uri, L-uri….nemica.

6. Îți învingi comoditatea, sedentarismul și lenea cruntă și-ți miști fundu’ la sală…cum se poate altfel decât să fii singură, singurică, și cum instructorul face ore cu mai mult de două fete….hm.

7. Când te vaiți că-ți place ceva foarte mult dar nu ți-l permiți, nu te încape ori alte motive, toți ăștia care te ,,simpatizează,, vor începe a le purta ca pe uniformă. Isn’t that cuuuute? But it’s wrongggg! :))))

8. Îți place mult o formație și plănuiești de mult să-i auzi cântând. Mergând prin centru, vezi un afiș cu ei. Când au cântat? Ieri, săptămâna trecută.

9. Avertizezi mereu prietenii să aibă grijă de lucrurile lor în mijloacele de transport. Cât de curând ai să rămâi fără portofel, acte & co.

10. Îți faci unghiile cu ojă. Perfect. Simetrie, minuțiozitate, ce mai! Ce se mai poate întâmpla? Sună telefonul, la ușă, interfonul, se blochează laptopul, se termină bateria la mp3, cade ceva, te cheamă cineva să-l ajuți, îți aduci aminte că n-ai călcat cămașa albă etc. Of.

Trusted source. Me. Toate mi s-au întâmplat. Și mai sunt vreo mie. Doua, trei.

Click. Dublu click. Declic. (1)

tumblr_ndfrno0O761rcvls3o1_500

Încep încet, rar ca să-mi pun ideile în ordine, gândurile pe care încerc să le stăpânesc cum pot mai bine.
Pe drumul către casă, acum o jumătate de oră, s-au pornit. Avalanșă după avalanșă, gândurile se ciocneau, circuite se desfăceau ca-n ,,Lucy,, și nu mă lăsau să mă bucur de toamnă. Îmi strângeam pumnii, îmi împungeam unghiile în palme de parcă ele ar fi putut ține ostatice gândurile, le-aș putea îndesa la adăpost înăuntru, în vene să le pot scoate intacte când ajung acasă.

Ieri, în timp ce mă îmbrăcam s-a declanșat un click, astăzi în timp ce probam o fustă la fel, mai degrabă un dublu-click ce m-a scos de liniștea rutinei mele. Un moment din ăla ce ți se întâmplă de câteva ori în viață (personal cred, dacă ai noroc) în care parcă ți se ia un văl gros de pe ochi și te întrebi ce naiba a fost în capul tău până atunci, vezi tot normalul, specificul tău drept străin și ….greșit.

Identitate.

Oana mă întrebase ieri cum de pot sta singură? Inițial mi s-a părut cea mai absurdă întrebare. Apoi mi s-a părut o întrebare normală din perspectiva unui om diferit de mine. Geamăn diferit de mine.

Și apoi am încercat să-mi răspund la întrebare de frică că singurătatea mea e o dovadă de lașitate în acceptarea propriei călătorii prin viață. O teamă de ea sau fugă.

Sunt cel mai geamăn geamăn. Într-un univers paralel, perpendicular, întortocheat lucru asta ar fi magulitor.
Singurătatea mea nu e singurătate. E o mulțime într-un corp uman.

Fata cu teneși roșii e o sumă de persoane care vrea să-și forțeze limitele.

E fata care luptă să ajungă psihic si fizic așa cum își dorește deși știe că spiritu-i perfecționist niciodată nu-i va permite să fie mulțumită.
E copilul care nu se teme să fie imatur.
E un chip ce ascultă la căști muzică într-o mulțime de oameni.
E un angajat care tace și înghite și-și promite că se va ridica și va țipa nedreptății în față. La un moment dat care întârzie.
E fata care ascultă teatrul făcut de-o pipiță, tace, ignoră și trage cortina după penibil.
E călătorul nervos căruia i se închide ușa în nasul cu deviație de sept.
E cea cu pensula pe o pânză străină pe care o familiarizează cu culorile inimii ei.
E avidul după cuvintele din cărțile pe care le citește.
E obiectivul care surprinde sentimentul în format digital.
…e cea care nu se lasă până nu face toate exercițiile din 50 min de aerobic.
…e cea care pleacă să-și ia blugi și ajunge cu două tricouri acasă, o geacă, o pălărie, câteva perechi de cercei pe care după o săptămână, plictisită, le pune pe Olx și se întreabă ce a avut în cap când le-a luat.
…e cea care după șase luni de dietă strictă ajunge aproape de țintă și cedează.
…e cea care iubește la nebunie și nu se teme să spună ce gândește.
…e sinceră (crud de sinceră)și oamenii nu suportă asta, oamenii vor să li se spună ce vor să audă.
…e femeia care știe ce e bine pentru ea, rezolvarea tuturor problemelor posibile ce pot apărea dar nu îndrăznește să facă pasul deefinitoriu.
…e omul care începe un lucru și până îl termină…îi disecă sensul până aproape…de multe ori nu-i mai găsește rostul.